Dinții se pot regenera?

Adică mă refer la refacerea indusă terapeutic a dinților la starea inițială (naturală), nu regenerare propriu-zisă. Aia e SF.

Răspunsul scurt este DA.

Răspunsul lung este DA, ÎN ANUMITE CONDIȚII.

Răspunsul care vă interesează de fapt este DA, DAR TOT E NEVOIE DE FREZĂ.

Mai întâi, pe scurt, despre cum apare caria dentară. Dinții sunt acoperiți de cea mai puternic mineralizată structură din corpul uman, adică smalțul. El rezistă excepțional de bine la solicitări mecanice repetate (masticație), dar nu așa de bine la solicitări chimice, adică la acizi în mod special. Acizii fac ca smalțul să piardă treptat mineralele, ceea ce îi scade rezistența mecanică. Datorită  masticației apar microfisuri, acestea se extind, se unesc, iar smalțul se fracturează. Și gata caria. Dacă procesul nu e oprit la timp, caria se extinde în profunzime până trece de smalț și ajunge la dentină. Și de aici începe ”distracția” cea mai mare pentru pacient. De acum încep și durerile.

Dar oare acest proces n-ar putea fi inversat? Oare n-am putea să ”păcălim” dintele să se repare singur? Iar dacă un dinte nu poate fi recuperat, oare n-am putea să facem în așa fel încât să ne ”crească” altul la loc?

Smalțul s-ar putea reface prin aplicații repetate ale unor peptide derivate din amelogenină, care odată plasate în zona defectului, pot reface cristalele de hidroxiapatită pe grosimi între 10-50 microni (link). Deci nu e nevoie decât de minim 20 de ședințe pentru a reface un defect de 1 mm.

Dentina se poate repara cu ajutorul unui medicament folosit pentru Alzheimer, care odată plasat în zona cariată activează celule-stem din pulpa dentară, iar acestea ar putea să repare defectul in totalitate in 6 săptămâni (link). Deocamdată e valabil doar pe șoareci și are un mic detaliu important: cavitatea în care a fost plasat medicamentul era profundă, deschizând camera pulpară, pentru a exista contact cu celulele reparatorii. Adică dacă aveți o carie de mărime medie, dentistul ar trebui să vă repare dintele stricându-l mai rău pentru ca el mai apoi să se repare singur. 

Chiar presupunând că nu trebuie să facem mai mult rău pentru a fi bine, în ambele cazuri, dacă defectul nu este curățat și dezinfectat mai întâi, nu prea văd cam care ar fi șansele de reușită. Ghici cu ce se face curățarea.

Când vine vorba de implantul natural (dinte natural care erupe ca unul din copilărie) mai e mult până departe. Sunt multe speranțe din direcția celulelor stem, dar în prezent e foarte greu de obținut controlul deplin asupra diferențierii celulare, existând posibilitatea să crească o măsea de minte în locul unui dinte din față. Asta ar face ca procesele de malpraxis stomatologic să fie cel puțin interesante.

În concluzie, când mai citiți pe net vreun “breaking-news” despre tratamentul-minune care o să-i bage pe dentiști in faliment, te scapă de carii, de freză și turbină, de acnee, varice, gaze intestinale și miros de usturoi, de acum înainte știți că dacă pare prea frumos să fie adevărat, atunci cam așa și e.

Gușterul simpatic din imagine se numește tuatara, se găsește numai în Noua Zeelandă și are evoluția cea mai rapidă a ADN-ului dintre toate vertebratele. L-am ales pentru asta și pentru că e un animal polifiodont (îi cresc mai multe seturi de dinți de-a lungul vieții). Din păcate, oamenii sunt difiodonți, ca aproape toate mamiferele. Adică le cresc doar 2 seturi de dinți toată viața. Așa că spălați-vă pe dinți că până cresc alții mai durează. Și mergeți la control stomatologic de 2 ori pe an.

Bonus: la vreo 2 ani după publicarea articolului din Nature despre folosirea medicamentului anti-Alzheimer in stomatologie, s-au găsit niște medici români, de la Facultatea de medicină din Galați (?!) și București, să le zică celor de la King’s College din Londra să fie atenți. 🙂 (link)